Istoria si Geografia Australiei
Loading ...Posted in: Australia
Comment on This Video
Istoria Australiei
Istoricii australieni sunt de acord ca aborigenii populau continentul australian in urma cu 45.000 de ani inainte de venirea europenilor. Modul in care au evoluat acestia ramane, insa, o enigma. O noua abordare a dovezilor arheologice ar putea totusi sa rescrie istoria continentului de la Antipozi.
Chiar daca aborigenii populau Australia in urma cu cel putin 45.000 de ani, ceea ce ii face pe acestia cea mai veche civilizatie de pe Terra, dovezi scrise ale vietii si obiceiurilor lor nu exista decat odata cu venirea primilor colonisti europeni. Multi cercetatori au considerat, de-a lungul timpului, ca modul de viata al nativilor australieni nu s-a modificat foarte mult in indelungata lor existenta.
Daca paleoantropologul si arheologul australian Iain Davidson declara in urma cu aproape 100 de ani ca aborigenii au ramas nechimbati intr-un mediu schimbator, descoperirile din ultimii ani dovedesc ca teoria sa a fost una incorecta.
„Primii australieni au ajuns aici in urma cu circa 50.000 de ani, in grupuri, vorbind doar cateva limbaje. Astazi, insa, exista peste 1000 de dialecte, ceea ce inseamna ca au avut loc schimbari majore in viata acelor oameni. Viata aborigenilor nu era doar una elaborata, ci era diversificata in functie de regiunile in care locuiau diversele triburi, si de conditiile in care acestea supravietuiau”, declara arheologul Peter Hiscock.
Conform acestuia, transformarile nu au evoluat de la simplu la complex, ci au fost intotdeauna unele dinamice ca un raspuns la nevoia de adaptare a oamenilor la schimbarile climatice si la zonele aride din Australia.
„Chiar daca nu exista izvoare scrise, exista mii de artefacte constand in cladiri, obiecte, arta primitiva, fosile umane, cu ajutorul carora putem sa sustinem evolutia dinamica si constanta a aborigenilor de-a lungul timpului”, anunta acelasi Hiscock. Cele mai durabile obiecte preistorice, care au supravietuit climatului arid din Australia sunt uneltele si armele de piatra, precum si picturile rupestre ale stramosilor australieni, cu ajutorul carora putem reconstitui viata oamenilor de acum cel putin 30.000 de ani, concluzioneaza arheologul australian.
In Australia, nu exista un manual care te invata sa te porti corect, pentru ca tara nu are un sistem social foarte precis conturat si nici o conversatie specifica. Majoritatea australienilor considera acest lucru un atu, o autorizatie de a te comporta intr-o maniera fie erudita, fie grosolana, in orice situatie. Acest lucru insufleteste conversatia, nimeni nestiind ce intorsatura poate lua. Va sfarsi printr-un potop de invective sau printr-o bonomie calda si un schimb uman de cuvinte sensibile sau nimic din toate acestea?
Desi nu este in intregime adevarat, egalitarismul este un mit pretuit, iar strainii trebuie intotdeauna sa aiba mare grija sa nu ameninte aceasta notiune atunci cand discuta cu un australian, indiferent de mediul sau de provenienta. Acest egalitarism porneste de la ideea existentei unei societati fara clase, in care toata lumea este tratata egal indiferent de starea materiala, educatie sau mediul din care provine.
Pornind de la premisa corectitudinii, conversatia va decurge mai usor, insa va fi presarata cu capcane. In multe tari, accentul si educatia spun multe despre o persoana. Nu si in Australia!
Harta politica a devenit si ea neclara. Partidul politic cu viata cea mai lunga este Partidul Laburist Australian (ALP) care a luat nastere din miscarea sindicala. In mod traditional, ALP si partizanii sai se pronunta in favoarea muncitorilor, a bunastarii sociale si a unui tratament realmente corect fata de cei defavorizati. Pana la inceputul anilor ’70 a fost extrem de izolationist si antiasiatic. Multi partizani laburisti sunt profesionisti din clasa de mijloc, aflati in ascensiune, care locuiesc in cele mai prestigioase suburbii ale oraselor importante. Ei isi impart partidul politic cu parinti unici si muncitori zilieri.
Desi structura fundamentala a societatii australiene este complexa, ea pare simpla: exista anumite subiecte sigure sau periculoase. Toate sporturile sunt in general sigure si majoritatea australienilor raspund bine la o analogie sportiva. Le place sa-si faca autocritica, insa suporta greu sa fie criticati de altii. Acest lucru iti ingreuneaza foarte mult situatia, ca nou-venit, pentru ca deseori te vei trezi in mijlocul unei discutii aprinse in care Australia si australienii sunt pusi la zid, insa daca aprobi cu prea mare entuziasm sau chiar cu moderatie, risti sa fii catalogat drept vaicaret. Acest lucru ar putea face ca propria ta tara sa fie comparata negativ cu Australia. Daca iti mentii pozitia, ti se va spune in diferite moduri sa te intorci de unde ai venit.
Insa australienilor nu le plac si nu au incredere nici in cei care ii lauda in mod constant sau cu prea mult entuziasm. Ei se tem sa nu fie umiliti sau deceptionati. Prea multe laude determina cresterea pretentiilor si il supun pe marele invingator unei presiuni insuportabile, iar australienii urasc sa se faca presiuni asupra lor. Cand echipa australiana de crichet a castigat ravnitul trofeu Ashes de la vesnica ei rivala, echipa Angliei, prima reactie a capitanului echipei fata de felicitarile primite nu a fost una de bucurie, ci aproape una de regret. Acum, toata lumea va astepta de la noi sa jucam la fel de bine data viitoare. In intreaga echipa domneste tensiunea, s-a plans el unui reporter australian dezamagit.
Aceasta forma chinuita de modestie este in mare masura respectata de majoritatea australienilor, iar daca nu este remarcata de cei incununati de succes, ei vor cadea repede victimele sindromului macului inalt. O varianta a acestuia este urmatoarea: orice australian care repurteaza succese va fi doborat printr-o serie de metode grosolane. Acest lucru fie ii umileste total si ii face sa regrete succesele repurtate, fie ii determina sa isi faca bagajele si sa se indrepte spre acele colturi ale lumii unde le este permis sa se bucure pe fata de succesele obtinute.
De asemenea, nu va luati niciodata prea in serios propria persoana sau simbolurile nationale, pentru ca altminteri va asteapta aceeasi soarta. Pentru australieni este o mare mandrie faptul ca premierul lor este adesea huiduit in public si ca destul de putini australieni nu stiu cuvintele imnului national.
Poate ca cea mai puternica trasatura a personalitatii australiene, o constituie cinismul lor monumental. Australienii manifesta un cinism urias fata de cei aflati la putere sau cei prea avuti, si ii respecta pe cei neinsemnati, pe luptatori, mai degraba decat pe invingatori.
Daca veti tine minte acest lucru si nu va veti lauda exagerat sau nu veti manifesta prea putina atentie fata de gazdele voastre australiene, atunci va asteapta succesul, prietenia si va veti simti cum nu se poate mai bine in Australia.
Geografia Australiei
Cea mai mare insula din lume este totodata si cel mai mic continent. Pozitia geografica si conditiile climaterice au un rol important in modelarea caracterului national. Australia este cel mai plat si mai uscat dintre continente cand calatoresti pe aceste meleaguri esti impresionat de suprafata plana coplesitoare, parjolita, care-ti amorteste mintea. Preferinta pentru activitatile in aer liber, omniprezenta cultura a plajei, moda pielii bronzate au determinat aparitia unei probleme de sanatate nationale (cancerul de piele) care a luat proportii ingrijoratoare.
Caldura provoaca in multe zone o tendinta spre apatie si tergiversare, exprimata printr-o atitudine generala de laisser faire nu-ti face griji sau o sa fie bine pana la urma. Partea intunecata a existentei australiene nu trebuie ignorata ei consuma mai mult alcool si calmante pe cap de locuitor decat orice alta tara vorbitoare de limba engleza. Politica lor rasiala a fost in mare parte un esec, prin urmare aborigenii se afla intr-o situatie critica.
Cu toate acestea, australienii raman niste oameni foarte optimisti. Putini se compara cu ei la capitolul prietenie, iar si mai putini, in ceea ce priveste generozitatea spontana. O jumatate de milion de neo-zeelandezi beneficiaza de ajutorul social australian, insa acestia nu le poarta pica. Australienii ii considera pe neo-zeelandezi niste persoane istete, cateodata scartari, mai britanici decat ei insisi insa avand multe in comun cu australienii in ceea ce priveste cresterea oilor, agricultura si activitatile in aer liber (navigatie, crichet, rugbi). Exista intre cele doua natii un simt al solidaritatii, in special in privinta testelor nucleare pe care le fac francezii in Pacific.
Dezavantajele izolarii geografice a Australiei sunt acum atenuate datorita cresterii exponentiale a potentialului telecomunicatiilor. Cei care locuiesc in Perth, odinioara cel mai izolat oras din lume (situat la 1 500 de mile de Adelaide si la 3 000 de mile de Singapore), pot stabili acum legaturi verbale, auditive si vizuale cu orice partener de afaceri, in cateva secunde.
Aceasta tehnologie va continua sa se imbunatateasca, determinand companiile multinationale sa cantareasca propunerea de a-si stabili cartierul general din zona Asia-Pacific in locuri necostisitoare ca Perth, Darwin si Adelaide, in schimbul celor aglomerate din Tokyo, Hong Kong, Manila sau Singapore. Peste 100 de mari companii isi conduc in prezent afacerile regionale din afara Australiei.
O data cu aderarea Marii Britanii la Comunitatea Europeana, Australia si-a pierdut accesul automat la pietele traditionale si a fost obligata sa accepte realitatea ca se afla in vecinatatea Asiei. Imigrantii asiatici, care nu au legaturi sentimentale cu institutiile britanice, au accentuat aceasta constatare. Elevii australieni invata acum japoneza ca prima lor limba straina si nu franceza. Faptul ca japonezii nu se dau in vant dupa carnea de miel sau de oaie ar putea periclita viitorul celor 60 de milioane de oi de pe cel mai mic continent.
Copyright © 2010 Turism Blog - Toate drepturile rezervate